Capitolul 22:

Organizatorii

Evreii ashkenazi slavici din est îndreptau revolutia distrugatoare atât împotriva goimilor crestini cât si împotriva evreilor sefardici, care se înfrateau cu cei din jurul lor si scapasera de tirania "înteleptilor" conducatori ai iudaismului. Dr. Kastein zice: "Din acest moment se disting evreii din vest de cei din est". Dar ei fusesera doua rase distincte timp de 1000 de ani; ceea ce vrea sa zica Dr. Kastein este ca evreii din est din acest moment si-au strâns rândurile în jurul guvernului lor rabinic si si-au îndreptat atacul si împotriva evreilor sefardici. Acestia nu-i prea cunosteau bine pe ashkenazi si masele de goimi crestini habar n-aveau de ei. Înregimentarea lor strânsa în ghetourile lor sub absolutismul rabinic secular i-a facut o forta de lupta formidabila; cu o mostenire rasiala barbara asiatica mongoloida, îndoctrinati de secole în Talmud, strict înregimentati sub cel mai sever despotism, au fost un instrument extrem de puternic folosit în acest secol cu mare maiestrie în doua strategii distincte care urmaresc acelasi rezultat, desi scopurile lor apar sa fie exact opuse. În Rusia s-au opus cu înversunare emanciparii, iar în vest s-au agitat si lamentat pe motiv ca sufera din cauza "antisemitismului" care le refuza emanciparea pe care ei o refuzau. Cu ajutorul controlului absolut asupra presei si mijloacelor de difuzare în masa [mass-media] au îndoctrinat publicul cu aceasta propaganda care consta din idei contradictorii în asa masura încât publicul repeta papagaliceste lozincile lor fara sa observe contradictiile. Tot timpul secolului trecut politicienii din vest au scandat lozincile despre persecutiile pe care le sufera evreii din Rusia, în timp ce acei evrei condusi de mâna de fier a rabinilor lor talmudici se opuneau din toate puterile ca sa fie emancipati si sa-si termine "persecutia". Chiar autorii sionisti zic asa. Dr. Kastein scrie textual: "Marea majoritate a evreilor au opus o rezistenta pasiva acerba oricaror încercari de a le îmbunatati situatia". Dar rezistenta lor n-a fost doar pasiva, ci a fost activa si ucigasa. Cea mai buna autoritate este Dr. Chaim Weizmann, parintele statului Israel si autorul se bazeaza foarte mult pe scrierile si spusele Dr-lui Chaim Weizmann de aici înainte. Evreii ashkenazi din ghetouri, atât cei sionisti cât si cei comunisti, au fost instruiti sa împiedice emanciparea evreilor cu toate mijloacele, inclusiv asasinatul, în timp ce se lamentau cu foarte mare glas de "persecutiile" si lipsa lor de emancipare catre vestul crestin. Politicienii goimilor au prezentat acele minciuni popoarelor lor ca fiind purul adevar si-au fost rasplatiti cu bani, sustinere din partea presei si voturi la alegeri de catre "lobby-"urile puternice si bogate evreiesti. Rezultatul alegerilor depindea de cum candidatii deplâng "persecutiile" suferite de evrei în Rusia si cer "întoarcerea" evreilor hazari ashkenazi din Asia în "patria lor" Palestina. În final, orice politician din vest care doreste sa se bucure de banii si favorurile lobby-ului evreiesc trebuie sa abandoneze interesele statului si tarii sale si sa sustina numai doua cauze, ambele distrugatoare: revolutia comunista mondiala care tinde sa distruga toate natiunile si izgonirea semitilor din Palestina pentru a oferi Palestina rasei stapânitoare a evreilor hazari ashkenazi.

Evreii din vest s-au supus cu mult mai greu dictatului evreilor din est decât politicienii goimi. Se temeau ca dezordinea si distrugerea promovata de evreii din est vor pune capat prosperitatii lor cucerite în vest, cum s-a întâmplat în Spania cu sase-sapte secole în urma; si se temeau ca vor fi din nou închisi si înregimentati în ghettouri ca cele din Rusia si Polonia de catre rabini. Evreii din Germania vorbeau cu teama de "diese Ostjuden" când discutau politica cu autorul; si evreii ashkenazi rasariteni se exprimau cu dispret despre evreii autentici din Berlin catre autor ca "diese Berliner". Directoratul rabinic a început sa-i foloseasca pe acesti hazari iudaizati din Rusia atât împotriva crestinilor din vest cât si împotriva evreilor din vest. Fiind viata evreilor învaluita în atâtea secrete, cifre statistice exacte sunt greu de obtinut si astfel le-a fost cu putinta rabinilor talmudici conducatori sa faca sa dispara toti evreii în afara de cei ashkenazi de origine tatara hazara, declarându-i pe toti evreii sefardici care mai aveau câteva picaturi de sânge semit în vine si mai aveau printre stramosi câte unii care într-adevar trecusera cândva pe-aproape de Palestina si venisera cândva din Africa, ca s-au stins: un raport al celui de-al 2-lea Congres Sefardic de la New York din 1954 a declarat ca evreii din toata lumea sunt 11.763.491; ca numai 15% din ei, adica 1.744.883 sunt sefarditi si numai 52.000 de sefarditi se afla în Europa si în întreaga emisfera vestica - unde înainte în vest toti evreii fusesera sefardici! Nici daca i-ar fi bombardat cu bomba atomica n-ar fi putut pieri evreii sefardici asa total în câtiva ani în vest; în realitate ei au fost declarati inexistenti pentru ca nu vroiau sa se înregimenteze la opera rabinica si numai evreii ashkenazi au fost declarati ca exista aproape în exclusivitate. Ei au mostenit misiunea levitilor. Astfel înteleptii sionului de doua ori au excomunicat si exclus masele de evrei printr-o trasatura de condei, prima data când au "pierdut" cele 10 triburi ale Israelului, si-a doua oara când au "disparut" sefarditii. În realitate si israelitii adevarati si sefarditii traiesc în continuare, unii amestecati printre goimi, altii în comunitati iudaice originale.

Alinierea evreilor din est la revolutia mondiala acum un secol nu s-a facut nici din întâmplare si nici de capul lor, caci rabinii îi conduceau despotic. Autorul a cunoscut intim ghetourile ashkenazi din Polonia si Ruthenia în anii 1930 si-a vazut cât de absolut era controlul rabinilor asupra fiecarei miscari si fiecarui gând din viata fiecarui individ din ghetou, de neimaginat pentru cei din vest. Cei neascultatori erau pedepsiti cu asprime uneori cu moartea prin linsare sub conducerea rabinilor acolo unde legile tarii nu le permiteau sa aplice pedeapsa cu moartea. Înca si azi se mai întâmpla astfel de lucruri: de exemplu, în 1955 un comerciant evreu din Leeds a fost suspectat ca ar fi permis ca 223 tancuri vechi englezesti care erau în mâna lui sa ajunga la egipteni, desi nimeni nu s-a plâns de vânzarea strict legala a tancurilor. Conducatorul curtii evreiesti în care-a fost acuzat a spus ca "avem noi mijloacele noastre sa procedam cu cei gresiti noua", diferite de metodele legale ale statului. Cum presa, guvernul si mintea publicului sunt sub calcâiul sionist, nimeni nu s-a sesizat de contradictia dintre "metodele" lor si legile statului, sau dintre politica tarii si "greselile fata de comunitate". Deci înrolarea evreimii în armata revolutiei comuniste a fost ordonata de conducerea rabinica si urmarea trei scopuri: sa opreasca procesul de emancipare a evreilor si de asimilare a lor cu popoarele printre care traiesc; sa se razbune pe crestini si pe crestinism pentru ca exista; si sa pregateasca împlinirea "legii" care prescrie distrugerea goimilor si triumful "poporului ales" adica al sectei care uzeaza de acest termen. Astfel o ambitie care ar fi putut fi realista într-un spatiu restrâns printre triburile de la anul 500 î. Hr. a devenit o gigantica opera de devastare cu scopul de a impune o "lege" tribala din antichitate nascuta din rivalitati de cort, dintr-un trib minuscul pierdut în negura istoriei, asupra întregii omeniri. Goimii îsi închipuie ca ei citesc aceasta "lege" în Thora sau în Vechiul Testament, unde pe lânga interpolarile sângeroase si pline de ura si cruzime ale levitilor se mai stravad resturi din religia mai blânda si civilizata a celor "10 triburi pierdute" ale Israelitilor originali; când în realitate "legea iudaica" sub care s-au înregimentat evreii ashkenazi este Talmudul, care nu contine doua tendinte contrare, una blânda si alta cruda care-o anuleaza pe cea blânda, ca Vechiul Testament, ci este unitar si zice clar: "dreptatea, echitatea, mila fata de aproapele nu numai ca nu trebuie practicate catre crestini, dar constituie o crima daca sunt aplicate. Talmudul în mod expres interzice sa fie salvat un ne-evreu de la moarte... sau sa i se restituie ce-a pierdut , sau sa-i fie cuiva mila de un ne-evreu", arata fostul rabin Drach. Asta e "legea" care-i guverneaza pe revolutionarii ashkenazi, care, conform statisticilor lor, sunt acum "evreii", sau cel putin constituie 85 % din ei. Aceasta forta de lupta atât de teribil îndoctrinata a fost dezlantuita de peste un secol si jumatate împotriva Europei, alta data atât de frumoasa, bogata si fericita. Autorul scriind în 1955 înca spera ca crestinismul îsi va reveni si-si va recupera puterile în circa 100 de ani. De atunci avansul "guvernului mondial", varsarea de sânge nevinovat, masacrele sioniste, josnicia politicienilor si guvernelor din vest si orbirea si îndobitocirea maselor a progresat de asa natura încât nu prea mai tragem sperante.

Distrugerea statelor nationale prin revolutie nu era un scop în sine ci ducea la triumful unei natiuni alese, conducatoare; in acest scop paralel cu distrugerea statelor popoarelor lumii trebuia înfiintat statul "poporului ales" în "tara fagaduintei". Astfel forta distrugatoare condusa de rabinii talmudici a luat doua forme: a revolutiei comuniste si a sionismului. Ele au evoluat paralel în ultima 100 de ani si-au lucrat mâna-n mâna. Când Dr. Kastein zice ca dupa 1772 "a încetat sa mai existe" guvernul evreiesc care a guvernat neîntrerupt de peste 2000 de ani evreii din toata lumea si ca a fost înlocuit cu "o internationala evreiasca", el arata de fapt ca actiunea guvernului evreiesc din acel moment a fost de a guverna guvernele celorlalte natiuni devenind astfel un supraguvern international. Astfel potentatii natiunilor, sub presiunea revolutiei comuniste, au cedat tot mai mult; sub presiunea sionismului au facut razboaie dezastruoase trimitându-si soldatii sa moara în slujba sionismului. Crestinii care citesc ziarele si nu citesc nimic altceva, cred dezinformarea cu care îi inunda mass-media si nu-si pot închipui cum oameni bogati sustin revolutia comunista care-si propune sa le ia averile; Disraeli a ridicat si el întrebarea si i-a dat si raspunsul: ca sa distruga crestinismul; si ca sa aplice "legea" Talmudului.

Continut (Contents)
Nume (names)
Camin (Home)
Veriga (Links)
Mai mult (More)