Controversa Sionului

 

Capitolul 27:

 


"Protocoalele"

În acest timp se pregatea cea de-a treia eruptie a revolutiei mondiale, care era acum sub conducere marxista si urmarea sa instaureze un terorism de stat cu puteri absolute care sa transforme tarile în imense lagare de concentrare si sa confiste libertatea individuala a cetateanului, spre deosebire de Bakunin care vroia sa desfiinteze total guvernul. Metodele de-a distruge orânduirea existenta erau aceleasi ca ale lui Weishaupt, seful aparent al illuminati-lor si ale Haute Vente Romaine-ei (condusa de printul Knigge, unul dintre intimii lui Weishaupt). Cercul exterior al prostilor pacaliti credeau ca se lupta sa înlature nedreptatea si coruptia si sa cladeasca o societate mai buna; avansând spre interior li se dezvaluia ceva mai mult din adevaratul scop; si cei initiati primeau instrumentele asasinului, otrava, asasinatul, juramântul fals si ordinul de-a le folosi. Manifestul lui Karl Marx se vede clar ca deriva din illuminismul lui Weishaupt. În 1862 Marx si Bakunin si-au format organizatiile si tot în acelasi an Maurice Joly a publicat un atac împotriva lui Napoleon III acuzându-l ca aplica metodele iluministe de coruptie si teroare. În 1868 Goedsche a acuzat conducerea evreiasca a revolutiei mondiale de exact aceleasi lucruri; în 1869 Gougenot des Mousseaux a reluat aceeasi tema; în acelasi an Bakunin a publicat Polemica împotriva evreilor. În toate aceste carti apare descris programul lui Weishaupt de a distruge natiunile distrugându-le organizatia statala legitima prin uciderea regelui sau conducatorului si distrugerea religiei si instaurarea unui guvern despotic mondial care sa guverneze masele înrobite prin teroare si violenta. Apoi nu s-a mai publicat nimic despre conspiratie pâna în 1905, când profesorul Serghei Nilus de la Departamentul Relatiilor Externe din Moscova a publicat o carte din care un exemplar se afla la British Museum (cel putin se afla acolo în 1956). Aceasta carte n-a fost niciodata tradusa si atât cartea cât si autorul au fost învaluite în mister. Doar un singur capitol s-a tradus în 1920, sub titlul "Protocoalele Înteleptilor Sionului". Autorul n-a putut afla daca acesta e titlul original sau e dat de traducator. Capitolul se prezinta ca si cum ar fi un proces verbal luat la o întâlnire secreta a conducatorilor (adica a "înteleptilor") sionului. Nu s-a putut autentifica acest lucru.

Cu toate acestea cartea este de-o importanta capitala caci absolut fiecare lucru scris acolo s-a îndeplinit cu punctualitate în deceniile ce-au urmat si fiecare afirmatie facuta în aceste protocoale este pe deplin autentificata si verificata de fapte. Mai mult; publicatiile anterioare, începând cu documentele lui Weishaupt, dadeau vederi partiale, fragmentare; protocoalele acestea dau o imagine completa si perfecta de ansamblu, aratând motivele, metodele si scopurile fiecarei actiuni. Ele dovedesc o cunoastere perfecta a psihologiei oamenilor probabil acumulata în decursul veacurilor si sunt scrise într-un ton de superioritate dispretuitoare pentru masele ce viermuiesc sub stapânirea "înteleptilor", numite în protocoale: "gloata", "brute betive", "vite", "brute setoase de sânge", care încearca uneori degeaba sa scape de "clestele" care le strâng. Acesti clesti sunt "puterea aurului" si forta bruta a gloatei incitata sa-si distruga protectorii si pe cei care-i vor binele. Ideea distrugerii e prezentata în protocoale în mod stiintific, aproape ca o stiinta sau un scop în sine. Dar nu este distrugerea scopul; scopul este puterea asupra întregii omeniri. La fel fusese în documentele lui Weishaupt si autorul crede ca atât protocoalele acestea cât si ideologia lui Weishaupt se trag din aceeasi sursa mai veche. Scopul final este distrugerea natiunii si-a religiei si instaurarea unui stat absolutist care sa guverneze prin crunta teroare.

Când au fost publicate protocoalele evreii le-au atacat cu furie si-au facut mare caz de presupusa sursa a protocoalelor. Au atacat vehement continutul protocoalelor, negând nu numai ca ar exista un complot sionist, dar negând existenta oricarui complot, desi oricine are ochi în cap poate vedea ca exista un complot, chiar daca nu stie cine sunt autorii. Edmund Burke, George Washington, Alexander Hamilton, Disraeli, Bakunin si multi altii, oameni sanatosi si cinstiti, au afirmat existenta complotului. Mai mult, în timp ce evreii negau existenta complotului, complotul a realizat revolutia bolsevica în Rusia exact asa cum scrie în protocoale. Atacul împotriva protocoalelor a fost ca si atacul împotriva lui Robison, Barruel si Morse, care nu zisesera nimic despre evrei ci doar vorbisera de necesitatea investigarii complotului de la revolutia franceza. Dupa 120 de ani, aceeasi vehementa si furie s-a dezlantuit pentru sufocarea adevarului ca si atunci. Probabil niciodata nu s-a cheltuit atâta pentru a face sa dispara un document ca în acest caz.

Protocoalele au fost aduse de Victor Marsden, unul din cei doi principali corespondenti englezi la Moscova ai ziarului The Morning Post, care le-a si tradus. Reactia publicului a fost puternica. Atunci a fost probabil ultima data când s-au mai putut discuta aceste protocoale, care au devenit tabu de atunci încoace astfel încât singura atitudine permisa azi este sa repeti papagaliceste ca sunt false. Toata lumea a zis ca nu se poate stabili daca autorii lor sunt într-adevar conducatori evrei, dar ca ele contin fapte grave si reale care trebuie cercetate. Deci ce se cerea nu era sa se condamne înteleptii sionului, ci sa se investigheze si sa se stabileasca adevarul (vezi în Anglia Times din 8 Mai 1920; Morning Post o serie de 23 articole; The Spectator din 27 August 1921; The Dearborn Independent în America). La numai doi ani proprietarul ziarului Times a fost declarat nebun si i s-a smuls ziarul în circumstante mai mult decât ciudate descrise în alt capitol, apoi ziarul Times a publicat afirmatia ca protocoalele sunt false. Proprietarul ziarului The Morning Post a fost urmarit cu o campanie de calomnii si injurii pâna si-a vândut ziarul care-a încetat sa mai apara. În 1927 Henry Ford, proprietarul ziarului The Dearborn Independent. a fost fortat sa publice o autocritica cu privire la protocoale, dupa informatiile autorului, fiind santajat în momentul în care-si lansa pe piata un model nou de automobil în care investise tot ce avea cu amenintarea ca acest model va fi sabotat si eliminat daca nu se dezice. De atunci încoace campania împotriva protocoalelor n-a încetat nici o clipa. În Rusia comunista toate exemplarele au fost arse în 1917 si cine avea un exemplar era un criminal vinovat de antisemitism si dupa noile legi sovietice pasibil de pedeapsa capitala. Dupa 25 de ani guvernul britanic si american au fortat Germania de Vest sa introduca legea sovietica a antisemitismului; si în 1955 unui tipograf din München la care s-a gasit un exemplar i s-a confiscat întreaga avere. În Anglia este interzisa vânzarea acestei carti si atacul împotriva ei este asa de virulent încât toate editurile se tem s-o publice, în afara de unele edituri mici si ascunse. În Elvetia între cele doua razboaie mondiale cartea a fost interzisa ca fiind "literatura obscena".

Toate aceste evenimente care au avut loc dupa 1920 sunt descrise exact în aceste protocoale din anul 1905: "Detinând presa avem puterea de-a influenta masele în timp ce noi ramânem în umbra... principalul ingredient al succesului in politica este secretul în toate actiunile; una sa fie vorba si alta fapta diplomatului... Trebuie sa fortam guvernele... sa actioneze în sensul favorabil planului nostru mare care deja se apropie de scopul dorit, folosind o forta pe care noi o vom prezenta ca fiind opinia publica, condusa de noi în mod secret prin asa numita 'mare putere' a presei, care, cu putine exceptii care pot fi neglijate, este deja complet în mâna noastra... Iata cum vom conduce presa:... cu o mâna de fier si la fel toate celelalte productii ale tipografiei, caci ce rost ar avea sa ne scapam de atacurile ziarelor daca putem fi atacati în carti si brosuri?... Nimeni nu se va atinge nepedepsit de aureola infailibilitatii conducerii noastre. Când vom împiedica orice publicatie o vom face sub pretextul ca face agitatie publica fara rost si fara justificare... Vom triumfa cu certitudine asupra dusmanilor nostri caci ei nu vor avea la dispozitie organe de presa în care sa-si poata prezenta vederile datorita metodelor noastre de a conduce presa".

Iata deci cum protocoalele, desi nu s-a putut dovedi ca sunt într-adevar dictate de înteleptii sionului, au descris cu exactitate cum vor reactiona personalitatile marcante ale sionismului, care au facut exact tot ce zic protocoalele ca vor face. Si atacul sionistilor împotriva protocoalelor a avut loc exact cum scrie în protocoale ca se va proceda. Daca protocoalele sunt sau nu culese de pe buzele înteleptilor sionului nu se poate afla; dar este cert ca sunt parte integranta din literatura conspiratiei revolutionare a carei prima mostra au fost documentele lui Weishaupt si ca 120 de ani mai târziu organizatia lui Weishaupt înca exista, ceea ce de altfel a dovedit si revolutia bolsevica din 1917. Autorul considera ca este foarte important sa se cunoasca protocoalele acestea, oricine le-a scris, caci ele descriu pas cu pas cu mare precizie tot ce s-a întâmplat în viata si politica popoarelor din 1905 pâna în prezent. El are dovezi din propria experienta despre exactitatea protocoalelor, unde este scris: "Nici o stire nu va fi data publicului necontrolata de noi. De pe-acum am realizat aceasta în mare masura caci toate stirile sunt primite la agentii centrale de presa, unde sunt centralizate din toate partile lumii. Aceste agentii vor fi ale noastre cu totul si vor publica numai ce le vom spune noi". In 1905 nu era înca asa; nici în 1926, când autorul a devenit ziarist; dar a fost asa în 1956 si este asa astazi. "Stirile" vin de la câteva agentii de presa si cine le detine pe acelea hotaraste ce anume va afla omenirea din "stiri". Subjugarea presei este azi totala si autorul ca ziarist a vazut cu ochii lui cum s-a realizat.

Instrumentul pentru distrugerea natiunilor si statelor crestine si-a religiei lor este gloata, numita "poporul" în public si descrisa astfel în protocoale: "Mai numerosi sunt oamenii cu instincte rele decât cei cu instincte bune si de aceea cele mai bune rezultate se obtin când sunt condusi prin violenta si teroare... Forta gloatei e oarba, irationala, fara judecata, oricând la cheremul oricarei influente din orice parte". Apoi se demonstreaza ca pentru guvernarea "gloatei" este necesar "un despotism absolut", caci gloata este "salbatica"; "statul nostru", zic protocoalele, va folosi "teroarea care produce o supunere oarba". Acest "despotism absolut" devine apanajul supra-statului international în cele din urma. Între timp despoti-marioneta regionali sunt necesari ca sa distruga tesatura statului national si vointa cetatenilor: "Oamenii sufera cu rabdare din partea presedintilor-dictatori astazi abuzuri pentru cel mai mic din care ar fi decapitat 20 de regi. Cum se explica...? Prin faptul ca acesti dictatori soptesc la urechile oamenilor prin agentii lor ca prin aceste abuzuri ei fac raul în stat în cel mai nobil scop - de a asigura bunastarea popoarelor, fratia internationala a tuturor popoarelor, solidaritatea lor si egalitatea lor în drepturi. Natural ca ei nu le spun popoarelor ca aceasta unificare se va face numai si numai sub domnia noastra absoluta". Presedinti-dictatori nu existau în 1905, când au fost scrise rândurile de mai sus, dar au aparut cu primul si-al doilea razboi mondial, când presedintele american si prim-ministrul englez s-au declarat cu puteri absolute în numele "bunastarii popoarelor, fratiei internationale, egalitatii în drepturi". Si acesti presedinti-dictatori le-au spus, într-adevar, popoarelor lor ca scopul final este unificare internationala; singurul lucru neclar este cine va conduce guvernul international. Încolo totul s-a adeverit litera de litera.

Fiecare razboi mondial a adus natiunilor care n-au fost înfrânte în mod paradoxal numai deziluzii, asa cum statea scris înca din 1905 în protocoale: "De pe timpul [revolutiei franceze] am dus popoarele din deziluzie în deziluzie... Astfel tinem statele sub continua presiune: ele implora liniste, sunt gata sa sacrifice orice pentru pace; dar noi nu le vom acorda pacea decât dupa ce au acceptat pe fata Supra-Guvernul nostru international si anume cu supunere". Mai încolo zic protocoalele: "pentru scopul nostru razboaiele nu trebuie sa dea nimanui cresteri teritoriale". Si acesta a fost proclamat ca un principiu de baza aparent moral în ambele razboaie mondiale de catre Anglia si America. Aici se adevereste si celalalt dictat al protocoalelor si anume ca fapta diplomatului sa fie alta decât vorba lui; caci primul razboi mondial a rezultat în cucerirea de teritorii numai pentru sionism si pentru comunism; sionismului i s-a promis un teritoriu statal, comunismul a primit Rusia ca teritoriu statal. Iar în cel de-al doilea razboi mondial din nou numai comunismul si sionismul au cucerit teritorii: comunismul jumatate din Europa; sionismul Palestina. Expresia luata din protocoalele astea scrise în 1905 a fost vesnic pe buzele presedintelui american si ale premierului britanic în 1914-1918 si în 1939-1945. Motivul pentru care lozinca asta, "fara câstiguri teritoriale," este foarte importanta, este explicat în protocoale, unde se spune ca "singurii învingatori vor fi agentiile noastre internationale". Despre politicienii care vor conduce natiunile spre scopul protocoalelor, acestea spun: "Administratorii pe care-i vom alege luând în considerare în mod stringent capacitatea lor de supunere servila nu vor fi persoane educate si cu stiinta conducerii si de aceea vor fi manechine în mâna noastra usor de manipulat de catre oameni învatati si ingeniosi care vor deveni consilierii lor, specialisti crescuti si educati devreme din copilarie sa conduca afacerile întregii lumi". Cititorul care a avut ocazia sa observe evenimentele politice din vest dupa 1945 poate verifica servilismul total al oamenilor de stat occidentali fata de sionism, comunism si guvernul mondial; amanuntele vin în capitolele ce urmeaza; aici autorul atrage atentia asupra "consilierilor". Caci în 1905 nu existau înca si nu se auzise înca în Anglia si nici în America de "consilierii" nealesi prin alegeri dar atotputernici în guvern; acestia au iesit la iveala în conditiile "starii de urgenta" si publicul tâmp i-a acceptat cu pasivitate, justificând parca dispretul pe care-l arata protocoalele pentru gloata care accepta si se supune la orice abuz oricât de evident. În Statele Unite, de exemplu, "consilierii în problemele evreiesti" au primit birouri permanente la Casa Alba si la cartierul general militar american. La acesti consilieri, unul din ei numit în gluma "Mai Marele peste stat", se adresau primii ministri englezi când vizitau America ca la suprema autoritate. Protocoalele au prezis si prescris activitatea "consilierilor" când nimeni nu stia ce sunt ei si când înca ei nu existau.

Protocoalele repeta într-una ca scopul este distrugerea aristocratiei (în 1905 înca mai exista) si jefuirea proprietatii private prin atâtarea gloatei brutale si tâmpe. Din nou protocoalele au prezis cu mare precizie ce s-a întâmplat ulterior: "In politica trebuie sa stii cum sa rapesti proprietatea altora fara ezitare daca vrei supunere absoluta... Cuvintele 'Libertate, Egalitate, Fraternitate' ne-au adus, gratie agentilor nostri, legiuni întregi care ne urmeaza cu entuziasm orb. Si tot timpul aceste cuvinte nu sunt decât un cancer care roade bunastarea popoarelor, distrugând peste tot pacea, linistea, solidaritatea, ruinând fundamentul statului. Asta ne-a ajutat în triumful nostru cel mai mare: ne-a dat posibilitatea sa punem mâna, printre altele, pe cartea majora, adica distrugerea privilegiilor, anihilarea aristocratiei... clasa care era singura aparare ce-o aveau popoarele împotriva noastra. Pe ruinele aristocratiei naturale si genealogice... am stabilit noi aristocratia noastra a oamenilor cu scoala si cu bani. Calificarea aristocratiei noastre este averea, care depinde de noi si informatia. Aceasta posibilitate de a înlocui pe reprezentantii popoarelor cu oamenii nostri a lasat popoarele la cheremul nostru si ne-a dat puterea de a le numi noi conducatorii... noi aparem în fata publicului pretinzând ca salvam muncitorul de asa zisa exploatare, când îi propunem sa se înroleze în armatele noastre de socialisti, anarhisti, sau comunisti... Prin mizerie si prin invidia si ura generate de mizerie vom pune în miscare gloata care cu propriile mâini îi va distruge pe cei care se opun noua... Poporul, care crede orbeste litera tiparita... are în suflet o ura oarba pentru toti cei pe care-i considera superiori lui, caci poporul nu întelege ce constituie diferenta de clasa si conditie sociala... Aceste gloate vor fi fericite sa verse sângele acelora pe care, în simplitatea ignorantei lor, i-au invidiat din nascare si ale caror averi le vor putea apoi jefui. Dar de averile noastre nu se vor atinge, caci noi cunoastem momentul atacului si vom lua masuri sa ne protejam avutul.... Cuvântul 'libertate' face masele de oameni sa lupte împotriva oricarei forte, împotriva oricarei autoritati, chiar împotriva lui Dumnezeu si-a legilor naturii. De aceea când vom prelua puterea noi vom sterge acest cuvânt din vocabular ca un cuvânt care arata forta brutala care face din gloate niste bestii setoase de sânge... Dar chiar si libertatea ar putea fi inofensiva si si-ar putea avea locul în economia statului fara sa strice bunastari a poporului daca ar fi bazata pe credinta în Dumnezeu... Din acest motiv este absolut indispensabil sa subminam credinta, sa smulgem din mintea maselor ideea si sentimentul de divinitate si sa le înlocuim cu calcule matematice si nevoi materiale". Adica materialismul dialectic.

Mai departe zic protocoalele: "Am creat dusmanie între scopurile personale si cele nationale, între urile lor religioase si de rasa, pe care le-am atâtat în aceste ultime 20 de secole. De aceea nici un stat nu va primi ajutor de nicaieri daca ni s-ar opune; fiecare se gândeste ca nu va profita din nici o întelegere împotriva noastra. Suntem prea puternici, nimeni nu scapa puterii noastre. Nici cea mai mica întelegere nu poate avea loc între natiuni fara ca noi sa fim în secret amestecati... Ca sa avem opinia publica la dispozitia noastra, trebuie s-o zapacim publicând în perioade lungi si în multe locuri opinii contradictorii, pâna când oamenii îsi vor pierde capul în labirintul lor si vor ajunge la concluzia ca cel mai bine e sa n-aiba nici o parere în politica, care nu e pentru capul lor, caci numai conducatorii lor înteleg aceste lucruri. Acesta este primul secret. Al doilea secret necesar succesului nostru este sa augmentam în asa masura defectele nationale, obiceiurile, pasiunile, conditiile vietii civile, încât nimeni sa nu se mai descurce în haosul care va rezulta, astfel încât drept urmare oamenii nu se vor mai întelege între ei... Prin aceste mijloace o sa epuizam popoarele si ele vor fi fortate sa ne ofere noua puteri internationale care ne vor pune în situatia ca având acele puteri, fara violenta si în mod gradat sa absorbim toate fortele statale ale lumii si sa formam un supra-guvern. În locul conducatorilor de azi vom instaura o structura pe care-o vom numi administratia supra-guvernamentala. Bratele ei vor fi ca niste cleste si va fi de asa dimensiuni enorme încât în mod inevitabil va subjuga toate popoarele lumii".

Nu e clar cine a scris protocoalele, dar e clar ca contin atât programul comunismului cât si al sionismului. Herzl ameninta ca va incita gloata la violenta daca nu i se da ce cere. Marx urmarea sa aboleasca proprietatea privata. Iar protocoalele zic: "Aristocratia popoarelor e moarta ca forta politica, dar având pamânt înca ne pot da de furca caci pot trai independent dintr-al lor pe proprietatea lor. De aceea este esential ca sa-i deposedam de pamântul lor cu orice pret... În acelasi timp trebuie sa dezvoltam intensiv industria si meseriile... ceea ce urmarim este ca industria sa absoarba populatia si capitalul de la tara si apoi prin speculatii toti banii sa fie transferati în mâinile noastre... " Marx cerea si el confiscarea pamântului de la tarani si mosieri; el nu cerea confiscarea uneltelor meseriasului, dar comunistii au mers si mai departe si le-au confiscat si pe acelea.

O nota interesanta în protocoale: "Daca în zilele astea vreun stat protesteaza împotriva noastra e doar de forma si cu încuviintarea noastra, caci antisemitismul lor ne este necesar noua în conducerea fratilor nostri mai mici". O caracteristica a vremii noastre este felul în care acuza de antisemitism este tot timpul transferata de la o natiune la alta, proximul inamic în razboiul imediat urmator fiind totdeauna natiunea acuzata. Oricine are ochi în cap poate vedea cum apar asa deodata acuze de acte de antisemitism când într-o tara când într-alta, de cele mai multe ori mincinoase, înscenate sau inventate.

Asemanarea dintre protocoale si documentele lui Weishaupt cu privire la infiltrare e izbitoare. Zic protocoalele: "In serviciul nostru sunt oameni de toate opiniile, toate doctrinele, unii vor sa restaureze monarhia, altii sunt demagogi, socialisti, comunisti si visatori utopici de tot felul. I-am înhamat pe toti la jugul nostru: fiecare pe legea lui distrugând ultimele ramasite de ordine si autoritate, cautând sa rastoarne ordinea stabilita". Aluziile la infiltrarile în universitati mai ales si în educatie în general de asemeni par sa derive direct din Weishaupt sau dintr-o sursa comuna cu a lui Weishaupt: "O sa taiem puterea universitatilor... Administratorii si profesorii lor vor fi conditionati de programe secrete detailate de la care nu se vor abate nici o iota. Vor fi angajati cei bine verificati si vor fi astfel plasati încât sa depinda de guvern". Autorul da exemplul a doi membri ai guvernului britanic care au declarat public în 1956 cum au fost captati de comunism la universitate; oricine a vazut universitatile americane stie cât de total sunt aservite comunismului si sionismului.

Weishaupt zicea ca masoneria este un paravan bun pentru iluminism; protocoalele zic ca liberalii sunt un paravan bun, care vor fi eliminati dupa ce scopul a fost atins. "Guvernul nostru va avea aparenta unui guvern patriarhal patern gardian al poporului" (vezi "tatucul Stalin" si alti "conducatori iubiti"). Dar si republicanii sunt un paravan bun, pentru care protocoalele arata mare dispret, ca pentru "o caricatura de guvern, cu un presedinte luat din gloata, din mijlocul marionetelor noastre, a sclavilor nostri". Apoi protocoalele vorbesc despre felul în care presedintele va deveni un agent personal, care va calca constitutia - exact ca-n Statele Unite azi si exact cum au fost presedintii americani în cele doua razboaie mondiale. "Vom investi pe presedinte cu dreptul de a declara razboi... Presedintele, la dispozitia noastra, va interpreta sensul legilor existente care pot fi interpretate; apoi le va anula când îi vom spune noi ca trebuie s-o faca; apoi va avea dreptul sa propuna legi temporare si chiar noi devieri de la constitutie; sub pretextul binelui suprem al statului. Astfel vom avea puterea sa distrugem încetul cu încetul, pas cu pas, tot ce-am fost nevoiti sa introducem la-nceput în constitutia statelor, pentru a le pregati pe nesimtite pentru abolirea oricarui fel de constitutie si atunci va sosi vremea când orice forma de guvern va fi înlocuita de despotismul nostru". Exact asa au facut presedintii americani în ultimele decenii; au calcat în picioare constitutia, au declarat razboiul din Korea, [si mai recent cel din Irak - nota rezumatorului], fara ca Congresul sau Senatul sa fi putut apara constitutia violata.

Protocoalele acestea din 1905 continua descriind societatea socialista pe care Europa rasariteana a cunoscut-o din 1945 încoace: obligatia membrilor familiei de a se denunta reciproc (vezi Vechiul Testament), interzicerea religiei crestine, umplerea vietii poporului cu participari obligatorii la evenimente de masa, rescrierea mincinoasa a istoriei. "Ceea ce vom câstiga", zic protocoalele, "este ca în toate tarile lumii nu vor mai fi decât mase proletare, câtiva milionari devotati noua si politie si soldati... Urcarea pe tron a despotului nostru va veni când popoarele, istovite de nereguli si incompetenta... conducatorilor lor, vor cere: jos cu ei si dati-ne un singur rege peste toata lumea care sa ne uneasca si sa elimine cauzele discordiei, frontierele, nationalitatile, religiile, datoriile statului, sa ne dea pacea si linistea pe care nu le putem gasi sub conducatorii si reprezentantii nostri".

Autorul spune ca în multe pasaje a înlocuit termenul "goimii" cu termeni ca "poporul" sau "masele", caci cuvântul "goim" ar sprijini afirmatia nedovedita înca ca aceste protocoale au fost culese de pe buzele înteleptilor Sionului. Ceea ce el doreste sa sublinieze nu este cine a scris protocoalele ci ce contin ele. Autorul, sau autorii, pot fi evrei, ne-evrei, sau anti-evrei - n-are importanta; ce are importanta este ca aceste protocoale au fost scrise în 1905 si fiecare lucru ce s-a întâmplat de atunci încoace a realizat programul descris în protocoale. Autorul spera totusi ca sfârsitul nu va fi asa cum descriu protocoalele; dar atât victoria conspiratiei statului mondial al robiei absolute, cât si înfrângerea ei, vor cere mari jertfe si vor aduce mari suferinte.

Continut (Contents)
Nume (names)
Camin (Home)
Veriga (Links)
Mai mult (More)