Capitolul 36:

Straniul rol al presei

Între 1933 si 1939 s-a pregatit cel de-al doilea razboi mondial. Autorul scrie de-acum si ca martor ocular, fiind intim implicat la nivel înalt în acest razboi ca corespondentul ziarului Times la Berlin. Cum bolsevizarea Rusiei lasase o lacuna în "persecutiile pe care le sufera evreii", au aparut persecutiile pe care le sufereau evreii în Germania - un dar ceresc pentru Chaim Weizmann si sionism. Autorul a fost de fata când a ars cladirea parlamentului din Berlin, incendiu care i-a permis lui Hitler sa instaureze un regim de lagare de concentrare dupa modelul sovietic, pe care l-am experimentat cu totii în tarile socialiste dupa 1945. De atunci autorul a banuit ce i s-a verificat mai târziu: întinderea ciumei bolsevice din Rusia în restul Europei. Caci regimul lui Hitler si regimul lui Stalin au fost unul si-acelasi lucru; nazismul si comunismul sunt exact aceeasi forma a "revolutiei mondiale" si antagonismul lor în timpul celui de-al doilea razboi mondial nu anuleaza identitatea lor ca sistem.

Toti expertii militari si politici ai timpului au fost de acord ca cel de-al doilea razboi mondial putea fi evitat (Churchill în memoriile lui îl numeste "razboiul care n-a fost necesar") daca cineva s-ar fi opus lui Hitler când începuse sa navaleasca pe Rin, în Austria si Cehoslovacia - pâna si în 1938 ar fi putut fi evitat razboiul (asa zice si Churchill), când generalii germani erau gata sa-l debarce pe Hitler. Dar puterile occidentale i-au dat mâna libera lui Hitler si-au preferat sa verse sângele a 45 milioane de oameni. Toti corespondentii ziarelor occidentale au avertizat ca Hitler trebuie oprit. În 1933 Norman Ebutt, corespondent la Times ca si autorul (care era al doilea corespondent) a scris ca razboiul va izbucni în 5 ani daca Hitler nu este descurajat. Acest raport a mai aparut înca în Times dar dupa aceea rapoartele corespondentilor au început sa nu mai apara, sa fie masluite, sa fie ratacite, sa fie ignorate. În schimb apareau articole care-l descriau pe Hitler ca pe un om drept, bun si pasnic care are doleante ce-ar trebui ascultate. Vazând minciuna grosolana si pernicioasa, Norman Ebutt n-a mai rezistat si s-a retras si autorul a ramas singurul corespondent la Berlin si, din 1935, la Viena. În 1937 autorul a avertizat ziarul Times ca Hitler si Goering au anuntat ca razboiul va începe în toamna anului 1939. Dupa ce Hitler a ocupat Viena, autorul a fost arestat de trupele hitleriste pentru scurt timp apoi a plecat la Budapesta de unde a vazut capitularea de la München din 1938. Vazând cum orice demonstreaza, dovedeste si arata un reporter cinstit si constiincios este ignorat sau falsificat de interesele oculte din presa care acopera lumea cu o retea groasa de minciuni, autorul si-a dat demisia si-a preferat sa ramâna fara pâine, decât sa participe la oribila si groteasca înselaciune care-a dus la varsarea a oceane de sânge si-a cauzat si cauzeaza si astazi suferinte nesfârsite si prabusirea civilizatiei crestine.

Dupa 14 ani, în Istoria Oficiala a Ziarului Times, se face aluzie la eroarea ziarului Times, de pe vremea aceea când îl lauda pe Hitler ca pe un om cinstit si pasnic si se recunoaste ca "anumiti reporteri tineri mai neînsemnati si-au dat demisia în semn de protest"; dar pâna si aici ziarul s-a simtit obligat sa minta, caci autorul a fost singurul care si-a dat demisia, nu era tânar (avea 43 de ani) si nu era neînsemnat caci era singurul reporter pentru Europa Centrala si era la Times de 17 ani. Si tot minciuna este afirmatia ca "aceasta eroare nu se va mai repeta", caci ziarul Times, ca si toate celelalte ziare mari ale stabilimentului, au continuat sa minta si sa falsifice si în 1945, când s-a daruit jumatate din Europa bolsevismului; si când s-a întins ciuma rosie în China; si când s-a sionizat Palestina. Când si-a dat demisia, autorul era doar dezgustat ca patriot, caci vedea ca se pregateste un masacru al tineretului tarii sale si i se interzicea sa arate publicului pericolul care-l ameninta. Nu stia nimic de pataniile Colonelului Repington, identice cu ale lui.

Pe vremea când era corespondent la Times autorul a vazut cum s-a nascut legenda "suferintelor si persecutiile evreilor", legenda "holocaustului". Întâi Times a scris ca "sunt persecutati oponentii politici si evreii". Apoi încetul cu încetul formula a devenit: "sunt persecutati evreii si oponentii politici". Apoi presa a taiat din formula "oponentii politici" si-a scris tot timpul ca "sunt persecutati evreii". Astfel s-a mintit cu nerusinare, ignorându-se suferintele majoritatii victimelor, care NU erau evrei si publicul a fost dus de nas ca "numai evreii au suferit sub nazism". Astfel în 1945 tribunalul de la Nürnberg a judecat "crimele împotriva evreilor", iar victimele de sute de ori mai numeroase ne-evreiesti au fost total ignorate; si tot în 1945 guvernul britanic si cel american au abandonat cu nepasare sute de milioane de victime sa sufere mai rau decât orice-au suferit evreii - care au suferit în proportia în care se aflau printre restul victimelor, nici mai mult nici mai putin. [Nota rezumatorului: în 1991 Crucea Rosie a obtinut de la fosta Uniune Sovietica informatia ca la Auschwitz au fost în total 300.000 de detinuti din care un mic procentaj erau evrei. Dar mitul celor 6 milioane de evrei gazati continua nestingherit în mintea marelui public întunecata de minciuni de tipul celor descrise aici].

Autorul povesteste cum pâna la 43 de ani nu si-a dat seama ca ar exista vreo diferenta între evrei si alti oameni, pâna n-a raportat despre persecutiile din lagarele de concentrare naziste. Povesteste cum lua marturiile victimelor persecutiilor hitleriste, le asculta istoria, le examina ranile, cerceta lagarele de concentrare - chiar cu riscul de a fi la rândul lui persecutat. Povesteste cum peste 90% din victimele hitlerismului erau nemti în Germania, cehi în Cehoslovacia si asa mai departe; cum un numar mic de evrei, sub 10 %, erau si ei persecutati de Hitler, în aceeasi proportie în care se aflau în populatie. Si apoi arata cum presa si mass-media au negat cu desavârsire suferintele a 90% din victime si-au pretins ca numai evreii au fost persecutati. De exemplu: rabinul Stephen Wise scrie în 1949: "Masurile luate împotriva evreilor continuau sa fie mai pline de cruzime sistematica si de distrugere planificata decât teroarea dezlantuita împotriva altora. La 29 Ianuarie 1933 Hitler a devenit cancelar.... regimul de teroare a început imediat cu batai si arestari ale evreilor... Am planuit un mars de protest la New York pe 10 Mai, ziua când s-a ordonat arderea cartilor evreiesti în Germania.... Evreii au suferit cel mai mult în urma acestui atac.... lagarele de concentrare au fost înfiintate ca sa fie umplute cu evrei". Toate aceste afirmatii sunt minciuni. Evreii n-au suferit mai mult ca altii, ci exact ca orice alt opozant politic ne-evreu. Teroarea n-a început la 29 Ianuarie ci la 27 Februarie. Nu s-a ordonat arderea nici unei carti evreiesti; autorul a fost de fata la fiecare din aceste evenimente si-a vazut clar si precis ce se ardea. S-au ars cartile "marxiste" si multe carti scrise de autori germani si englezi ne-evrei si printre ele s-au gasit si câteva carti scrise de autori evrei. Evreii n-au suferit deloc mai mult decât ne-evreii persecutati ca oponenti politici; si lagarele de concentrare n-au fost umplute cu evrei. Evreii erau în lagare în aceeasi proportie numerica în care erau si-n afara lagarelor printre restul oamenilor. Totusi aceasta minciuna despre "persecutia evreilor" a dominat mintea omenirii din 1939 încoace. La vremea când si-a dat demisia, autorul era dezgustat numai de felul în care se nega si falsifica pericolul razboiului care avea sa ucida 45 de milioane în mod inutil si minciuna despre persecutia evreilor în mod special îl agasa doar ca un fapt minor. De-abia mult mai târziu si-a dat seama ca tot scopul razboiului era continut în acea minciuna. Când a studiat ulterior biografia lui Robert Wilton si-a dat din nou seama de asemanarea evenimentelor. Wilton încercase sa spuna adevarul despre bolsevism în Rusia si ajunsese la problema evreiasca. Autorul a cautat sa arate ce se întâmpla în Europa si-a ajuns tot acolo unde-a ajuns Wilton. Dupa ce si-a dat demisia, autorul a încercat sa deschida ochii omenirii scriind într-o carte adevarul pe care ziarul Times refuza sa-l publice. O a doua carte l-a dus mai departe, la cauzele razboiului; si atunci a început sa priceapa de ce se întinde atât de asiduu peste omenire minciuna ca evreii au fost persecutati mai mult ca altii.

Continut (Contents)
Nume (names)
Camin (Home)
Veriga (Links)
Mai mult (More)